Ireductibil sau absurd ?

Cu totii se mirau iar gandurile le erau jocuri de noroc cand cei doi se iubeau. Lumea era talmes-balmes, muntii flirtrau cu ielele de pe litoral , apele radeau acoperite de bolta palatina in timp ce fauna scheuna mieros la auzul pafumului multicolor. Si era bine. Fericirea era prietena de pahar cu Flamanzila si Gerila si si-au facut abonament la solar, la reducere. Pana si Nimic se simtea cu fond de ten pe nas cand cei doi se iubeau. Iubirea lor dauna grav sanatatii mintale. Si era bine. Armonia era bufon de stepa si campioana la scrima si-si oferea agramaticalitatile la pret de lopatar cand cei doi se iubeau. Simtea pe nurii ei ca era afacerea care o va scoate din piata ierbii marunte si a rozatoarele cuneiforme. Si era bine. Dar cine erau cei care creeau Binele asta ? Niciodata cei doi nu s-au ridicat mai presus decat celenteratele si totusi inteligenta lor de caracatita ii gadilea in picioare de fiecare data cand se iubeau. Iubirea era dureroasa. Aduna Raul in invazii de scarabei si isi storcea uleiul de motor pe antricoatele celor doi. Si totusi era bine. Suferinta lor parcurgea atemporalitatea in ecouri per ecartament, viteza la care airbagurile micilor colonii de cumulonimbus pareau stanci de pene albe sidefate. Toti stiau ca cei doi isi cautasera menirea care sa salveze Restul cu pretul durerii. Calatoria nu a fost deloc lata si nici macar proportionala cu inaltimea. Au trecut ere conifere si gravitionale pana cei doi sa se intalneasca. Pana atunci Raul isi intinse jucariile de chihlimbar peste tot sistemul unicelular si mai ales pe cel al telefoanelor fixe. Informatia devenise agarici si talhar odata cu domnia Raului. Armonia cedase exigentelor Raului care o obligase sa-si schimbe proteza dentara pentru a se putea casatori cu ea. Si cum Armonia nu era, Nimic nu era. Nimic se ascundea printre conservele si mezelurile vidate pe atunci. Si era trist. Profetia nu era nici macar Zvon fiindca Informatia puse vanatorii de pensii sa-i stipuleze credite ipotecare pe toate organele impiedicand orice reintoarcere a Fericirii din calatoria fara intoarcere. Nimeni nu mai iesea din casa pe acea vreme; nici muntii, nici apa nici fauna. Au preferat sa vegeteze dilematic si sa se automutileze. Regretul ca Fericirea nu se intorsese, ajunse la stadiu de suferinta. Bani nu mai erau si Raul percepea taxe si impozite peste masura acelor de ceasornic. Astfel simtindu-se tot mai amenintati au pus la cale un complot ad-hoc si au hotarat sa se uneasca si sa se upgradeze la stadiul de Constiinta, arma folosita inca de pe vremea cand vantul era varsat de vant. Scopul Constiintei a fost eliberarea Profetiei de sub jugul sovinist al Informatiei. Asa ca a provocat Informatia la un duel masonic. Informatia din aroganta si ingamfare a acceptat nestiind ca simplul cersetor de bile romboloide din fata lui era Constiinta, sora vitrega a Armoniei si verisoara de grad Celsius a Fericirii. De altfel Constiinta stia ca daca Profetia va fi eliberata si va deveni Zvon, Fericirea se va putea intoarce din calatoria fara intoarcere. Probele au fost alese de catre Zar, fariseul hindus, care fusese masluit de Rau spre a ajuta Informatia. Urmau sa se lupte in arta sahului mascat, skandenberg cu limba si ultima proba si cea mai inalienabila, doborarea recordului lui Sisif. De altfel primele doua probe ofereau doar un avantaj de moral. Dar Constiinta avea scut hipermoralizator si bombe cu heliu asa ca hotarase sa piarda in primele doua intreceri si sa-si conserve energiile. Informatia era eternal-champion la skandenberg cu limba, primise si premiul universal in arta pentru cartea lui despre metodele chiropractice ale limbii. Muschii intercostali au fost intinsi la maxim. Proba de foc se disputa in a 6-a dimensiune, martori ai disputei fiind doar fractalii, ei fiind singurii care erau in stare sa stabileasca neinvinsul. Ramas fara kerosen si moral Informatia a cedat prima, Constiinta castigand in-extremis cu ajutorul fluxului engramelor si a energizantelor. Astfel Profetia a fost eliberata si s-a ascuns in nirvana pentru a deveni Zvon. 9 ierni primavaratice au trecut de la interiorizarea Profetiei. Dar in cele din urma aceasta aparu in al 12-lea pas si de data aceasta avea o alta coafura si alta culoare. Era Zvon. Asa ca imprastiase seminta viziunii sale erotice si a dat curs liber licitatiei. Multa lume s-a strans la licitatie. Amatorii de lucruri slabe si obsedatii de sex-toys s-au strans in randurile din fata. Constiinta stia ce avea de facut: sa ofere mai mult ca ultimul licitant. Greu avand in vedere ca insusi Raul se prezentase la licitatie. Scaunele ardeau fluerand muzica celtica cand Raul se asezaze. Lumea din jur parea mai slaba in jurul lui. De aceea era tot timpul insotit de bulimici si obezi care radeau pe sub intestine. Raul licitase cel mai sus si doar Constiinta ramase in cursa. Oricat licitase Raul , Constiinta cerea mai mult. Nervii Raului devenisera celule gliale, si de frica sa nu ramana prost renuntase. Inca o data Constiinta invinse aplicand tactica blietzkrieg. Asa a inceput Totul. Constiinta isi ridicase rangul tentacular devenind un miriapod, Zvonul mai trecuse printr-un stadiu de pupa devenind Adevar. Mai era doar un pas. O comuniune interdigitala intre Adevar si Constiinta era indeajuns sa schimbe imanentul. Un post ludic care a tinut mai mult decat Pi, a regresat involutiv si din Adevar si Constiinta s-a facut El si Ea. Si a inceput sa fie bine. Fericirea gasise drumul de intoarcere din calatorie. Raul isi insira mataniile simtindu-se ofensat de imediatul ce avea sa vina cu trenul de longitudine V(estica) direct din epicentrul inimii sale. Stia ca la randul lui si el se va schimba. Si asta il infricosa dand forme sinistre umbrei sale. Limba Informatiei se ingalbeni si nu mai prezenta certitudine Raului asa ca se lipsi de ea. Atata timp cat avea la brat de lemn Armonia stia ca poate muri mai repede. Si El si Ea luand forme inefabile s-au mirat de ce facuse Raul si cata pestilenta aduse peste ploi si ghetari. Asa ca s-au hotarat sa-l ia asupra lor intr-un joc erotic. Pervers, Raul a fost atras imediat de goliciunea celor doi. Dar nu stia ca fiecare penetrare timida nu facea altceva decat sa-i scindeze ochiul Raului, il golea pe dinauntru si vitaliza Nimicul in schimb. Raul nu-si dadea seama de faptul ca devenise slab fiindca nu facea altceva decat sa priveasca in gol. In golul lor. Totul i s-a revelat cand bratul lui de lemn nu a mai simtit Armonia. Era pierdut si era bine. El si Ea in deplinatatea facultatilor menstruale au luat Raul cu ei pentru totdeauna si cu fiecare penetrare, Raul creea durere in sanii Ei. Insuportabila durere. Durere s-a atenuat odata cu Fericirea, care odata intoarsa din calatorie s-a luat cu Armonia, predand lectii de cuninlingus la scoala de filosofie. Si cu totii se mirau cand cei doi se iubeau. Dupa o fertilizare in-vitro au avut si un copil. Iubire l-au numit. Si a crescut mare si s-a alaturat Fericirii si Armoniei la o partida in trei. Si era bine.




Lui Andrei (PolarX) de ziua lui