Eh, de bine ?

"Cu cateva zile in urma incercam sa dau o explicatie dar ratasem, capul mi-era plin sau gol de cacaturi asa ca am dat-o intr-un balbait prin care contraziceam tot ceea ce relatasem pana la acel moment. Unde gresisem ? Am lasat tacerea sa continue discutia, timp in care ma intrebam ce naiba e cu mine, am cataracta la creier*(*Nota- vreau sa scot in evidenta lipsa substantei cenusii si spatiul alb ramas in locul ei). Stiu si cred ca stim ca,(vezi ce smecher sunt, am pus virgula sa evit cacafonia) creierul se dilata si se contracta , creste si scade in masa asemeni unui burete ud sau uscat. Poate fi un burete uscat mai greu ca unul ud ? Cunosc 3 raspunsuri si fiecare evita sa fie concret dar in schimb ofera o alta viziune a problemei. De fapt despre asta este vorba:viziuni, unghiul din care privim lucrurile, propria reflectie asupra lumii. Am observat ca intre gandurile trecute, cele din prezent si cele vor sa reflecte viitorul nu exista notiunea de r....."

Asta scrisesem cu ceva vreme in urma, habar n-am, cred ca pe undeva prin primavara dar nu-mi amintesc nimic legat de acest text. Mie unul mi se pare ciudat. Cand l-am gasit era asa cum il vedeti. L-am citit de cateva ori dar nu-mi inspira nimic. Cred ca sunt pierdut iarasi in mediocritatea cotidiana in care nu ma plang ca nu gandesc, nu ma plang ca nu scriu, nu ma plang ca nu fac si eu... interesting stuff. Cred ca ar trebui sa incep sa plang. Asa cum am facut-o candva. Cata fericire in lacrimi, uneori. Sper sa pot sa-mi aduc aminte de acest post desi in acest moment nu-i acord o importanta oarecare asa cum probabil am facut cu cel de mai sus. Mi se pare mai plin de substanta.