Tabula Rasa

Nici acuma cand scriu acest text nu prea am mare lucru in cap sau am prea multe si nu stiu ce sa aleg. In ultima vreme am citit mai mult decat o fac de obicei exceptand ziarele si site-urile. Am trecut in revista primul volum din fratii Karamazov, am rasfoit Nietzsche (care m-a surprins), Smulgatorul de inimi al lui Boris Vian, Etica lui Spinoza(care e mai greu de rumegat si o continuu incet si sigur) si "Man's searching for meaning" al lui Victor E. Frankl(care am recitit-o fiindca nu o terminasem initial). Frankl ii citeaza pe parcursul operei pe Nietzsche ("He who has a WHY to live can bear with any HOW), practic acest citat inglobeaza ideologia lui Frankl, pe Spinoza ("But everything great is just as difficult to realize as it is rare to find ") , pe Dostoievski ("There is one thing that I dread: not to be worthy of my sufferings"). Cartea lui Frankl o recomand tuturor si cred ca unora va reprezenta o revelatie. Citatul care mi-a placut mie este :" The more one forgets himself - by giving himself to a cause to serve or another person to love - the more human he is and the more actualizes himself". De ce m-a surprins Nietzsche ? Fiindca in momentul in care vorbea despre invatamantul superior din Germania de la sfarsitul sec.XIX mi se parea ca vorbeste despre invatamantul superior din Romania zilelor noastre. Practic studiile superioare nu mai oglindesc intelectualitatea, sclipirile ci massele al caror scop nu e decat sa-si gaseasca o utilitate in cadrul statului. Si asta se intampla, nu ? " Tre sa avem o facultate ca daca nu, nimeni nu te angajeaza". Iara, ideea preconceputa ca un om isi rateaza viata daca la 22-23 de ani nu-si termina facultatea e de-a dreptul hilara. De parca eu stiam in momentul in care m-am inscris la facultate ca asta e ceea ce imi doresc. NOT. Nici acum nu sunt sigur de ceea ce vreau, dar cred ca sunt pe drumul cel bun.