Be an american, be stupid... fi roman, fi ce vrei

Mi-ar fi frica daca intr-o zi sapand in gradinuta bunicii, iarba s-ar innegri dintr-o data intr-o pucioasa neagra si puturoasa. In acea clipa as stii ca in cateva zile avioane si elicoptere vor survola pe deasupra topografiind zona. Dupa o saptamana un oficial american se va prezenta in fata bunicii si-i va vorbi in limba lui astfel incat bunica va crede ca e beat. Ghinionul meu ca inteleg betia ce iese din gura aluia. Imi va spune ca zona e de risc maxim si trebuie evacuata. Ciudat, americanii astia au venit mai repede decat ar raspunde seful de post daca l-as intreba cum se masoara un metru cub. De rusine ar intreba primarul apoi restul satului si apoi ar veni toti in curtea mea sa le dau raspunsul. Asa ar afla toti ca in gradina am fotoghin, petrol in limba engleza. Din vorba in vorba vestea ar ajunge si la Bucale, zvonul e mai rapid ca orice mijloc de comunicatie, cel putin in tara noastra, doar ca informatia are un indice foarte scazut de veridicitate. In 24 de ore un oficial roman s-ar prezenta in fata casei mele langa care americanii deja si-ar fi instalat un cort militar. M-ar intreba daca am autorizatie pe toate bunurile pe care le detin pana ar fi gasit ceva care nu e in ordine. Masina n-are triunghi reflectorizant, nici trusa medicala; trusa o inlocuisem cu cateva plante medicinale. Americanul s-ar oferi sa-mi faca o favoare si sa-mi plateasca amenda, dar romanul e smecher si ar umfla nota de plata ca la restaurant. O comisie romano-americana s-ar forma exact in curtea bunicii gata sa ofere totul in schimbul pamantului. Dar bunica care si-a iubit toata viata peticul ce l-a avut ar refuza pe deplin. Si-ar muri intr-un atentat la caminul cultural. Sigur, ziarele vor zice ca a fost violata si sechestrata zile in sir dar bunica are mana grea si stiu ca s-ar fi descurcat situatiei. Mai mult caminul cultural disparuse odata cu bunica. Seful de post a zis ca e vina americanilor, au bombe inteligente si fac lucruri sa dispara. L-am intrebat daca nu cunoaste americani fiindca are numeroase lacune. Si uite asa dupa testamentul bunicii, pamantul si casa le-as detine eu, dar eu sunt prea tanar sa-l lucrez si casa parca mi-as fi dorit sa o transform intr-una de vacanta. Romanii si-ar fi instalat si ei cortul in spatele casei. Ghinion pentru ei ca acolo e si latrina. Nu ar fi dimineata in care sa nu ma trezesc din cauza americanilor care ar fluiera dupa muierile din sat. Le-as fi zis cas femei usoare dar cu mana grea dar precis ei ar intelege altceva. Sigur viata mea ar fi in pericol din acest moment. Singurul mostenitor al unui camp petrolifer era deja mult iar gandul unui testament mi-ar fi zis ceva. Nu-l face. Drumul la WC ar fi impanzit de mine si de sniperisti dar nu asta ar fi problema deloc. Incet , incet m-ar izola de restul celorlalti si as incepe sa ma simt singur. As crede ca vocile celorlalti vin de fapt din capul meu pana as auzi pe unu injurand ca birjarul atunci as stii ca nus eu fiindca nu injur iar subconstientul meu nu auzise veci lucruri de genu. In fiecare zi comisia americano-romana s-ar popandi prin horn ca Mos Craciun ca sa-mi faca o oferta tentanta pe care n-as putea-o refuza. Nasul meu ar fi venit intr-o zi si mi-ar zice sa nu lupt fiindca nu poti sa te pisi impotriva prostiei decat daca aceasta e o comisie romano-americana. Asa ca as fi etalat un steag alb m-as fi pisat pe ei si as fi stabilit o conferinta la care sa vina si presa. Conferintele publice, cel mai simplu mod de a fi atras intr-un atentat. Ar fi o conferinta scurta fiindca as pune o singura intrebare de baraj americanilor: Cum simt ei petrolul de la o asa mare distanta ? Le-ar lua cateva zile sa-mi dea un raspuns, ar apela la romanii destepti dar acestia ar refuza cu snobism sa dea un raspuns din simplu fapt ca urasc oamenii cu creier de Neanderthal. M-as fi gandit mai bine sa renunt si sa las lor totul pana si pe gratis, in schimbul plecarii cat mai departe. Intr-o lume in care nu vrea nimeni sa conduca si sa fie condusi. Cred ca i-ar fi placut si sefului de post acolo.