Stiri fulger a.k.a Stiati ca...

Stiati ca ?

- in ultimii ani s-au pompat 800 de milioane de euro in Romania pentru integrarea sociala a comunitatii rrome (cati pt romani ?)
- din 2006 teoria evolutionista nu se mai preda in scolile romanesti
- radiolui i-a trebuit 38 de ani sa ajunga la o audienta de 50 de milioane, tv-ului 13 ani, internetului 4 ani, ipod-ului 3 ani, Facebook-ului 2 ani
- pana in 2013 se va dezvolta un computer la fel de complex ca si creierul uman
- teoria evolutionista nu explica formarea sistemelor complexe si ireductibile cum ar fi ochiu, sistemul de coagulare a sangelui, sistemul de transfer vezicular, sistemul de replicare ADN, placenta
- controland inmultirea celulelor canceroase prelungim viata drastic (parerea mea bazata pe lipsa de cunostinta)
- delusion of reprieve e o stare psihologica caracterizata prin speranta pana in ultima clipa ca vei fi salvat sau vei supravietui desi esti pe duca
- cel mai cautate joburi in prezent nu existau cu 5 ani in urma
- cautam solutii pentru probleme care inca nu exista
- 25 % din populatia Indiei cu IQ peste medie depaseste populatia SUA
- India va depasi curand China ca populatie
- sunt specii de soparle care se inmultesc asexuat masculii disparand de multa vreme
(asa se va intampla cand vor disparea si barbatii- lucru cert)
- nivelul de informatii oferit de un saptamanal de New York Times depaseste nivelul de informatie cu care s-ar fi intalnit un om in intreaga lui viata in secolul 18
- la munca colegii imi spun Flaubert sau Woody Allen (lui Bogdan ii ziceau Balzac- si acuma va intrebati who the fuck is Bogdan- Bogdan are o replica celebra : " Ma simt ca in Kafka, nu inteleg nimic" )
- sunt single
- acest text l-am rescris fiindca l-am sters din greseala
- celalalt avea mult mai multe informatii

http://www.220.ro/gR8hAet2yk/Stiai-Ca

Visul sau Uitarea de sine

Un om pe care nu-l cunosc(cel mai probabil casatorit) coleg de breasla intr-un joc pe net a zis asa:" Nu poti sta in calea fericirii cuiva" "E o lectie de viata.. chiar daca ai invatat-o the hardest way". Nimic mai mult. Aparent arata a cliseu dar claritatea acestor vorbe in contextul in care nu afirmasem decat ca pusesem punct unei relatii si motivul pentru care se sfarsise, antagonizand intr-un joc ironic afirmatia unui alt user care tocmai isi anuntase virtual viitoarea casatorie, s-a infipt in mine ca un imbold al resemnarii. In momentul de fata ma aflu undeva deasupra norilor asteptand caderea si contempland albastrul datator de tabule-rasiene. S-ar putea sa nu se intample deloc. O fi caderea doar trezirea din vis.
" Cateodata simt ca parca traiesc un vis" spuneam. Tocmai gasisem amorul intruchipat dintr-o coasta a constiintei mele. Simteam ca pot da totul ca si in momentele dinaintea mortii. Cu orgoliu spun ca am iubit pana la capat si sporadice au fost momentele cand m-am indoit de asta. Altadata blamam destinul harazit si nereficirea adusa dar acum sunt perfect lucid si nu pot decat sa-mi admir stoicitatea. Mi-am zis in acele clipe de indoiala ca daca n-o fi , voi reusi sa aduc fericirea altcuiva si implicit a mea, si-o voi face-o asemeni unui condamnat incarcerat in mrejele voluptatii. It's all about giving and not looking back. Poate gresesc cand spun ca gresesc cei care cred ca dragostea e un fruct de sezon pe care il cresti, il culegi si-l consumi. Traim intr-o societate de consum si am ajuns sa ne consumam excesiv si sentimentele. Liberalismul meu simte in cazul de fata si necesitatea conservarii.
Era ciudat cum acest vis s-a conturat de parca transcese din multiplele idei ale ratiunii si a pus bazele unui ADEVAR: ca sunt capabil sa iubesc intru totul pe cineva. Ce bine s-a simtit (chiar si acum cand scriu cu lacrimi). Imi rezerv speranta ca pot in continuare sa fac asta (nu stiu de ce dar am impresia ca sunt bun la asta desi ironic sau/si paradoxal s-a terminat cu ea). Mi-ar fi atat de usor sa incep sa-i zgudui convingerile si sa fac tot felul de acuzatii doar ca sa-mi impartasesc suferinta ca sa fiu sigur ca si ea e sub efectul sevrajului. Mneah. Intr-un vis nu suntem constienti (asta spun cercetatorii) asa ca odata trezit nu-mi ramane decat sa ma interoghez. Natura acestui vis adevarat s-a dovedit a fi falsa in cele din urma.
Ii spun vis fiindca a fost mai presus de orice stare empirica. Ii spun vis fiindca sunt dezorientat. Ii spun vis fiindca s-a terminat. Ii spun vis fiindca fiindca eu am crezut si ea nu.
O fi acest text lamentabil pentru unii, eu unul il declar o dovada a iubirii. Merita sa o faci. Nu fugiti. Nu cautati subterfugii, nu va ascundeti. Nu e tarziu si nu e nici timp.

Daily Stuff- Telegrama

Am un prof, ma rog doctorand, care ma crede un idiot. Fiecare raspuns pe care il dau alimenteaza alte intrebari, de obicei legate de cultura generala inginereasca. De ex. vorbesc de duritatea materialelor si el ma intreaba in ce se masoara duritatea si tot asa. Cu fler ma fac ca habar n-am ca pe urma sa revin cu un raspuns fulger. Ma simt ca in liceu.
Mi-am gasit si un job. Initial nu mi-a suras ideea. Acum a inceput sa-mi placa. Din 3 ore de munca asidua transpir doar vreo 20-30 de minute.
Un coleg de facultate mi-a povestit de seara trecuta cand a iesit intr-un club. Vazuse fete care isi confectionasera fusta, decolteu si ciorapi, toate dintr-o batista de bumbac. Atmosfera a fost incinsa. Daca unii erau pe jos incercand sa haleasca si ultima bucata de aer curat, ele erau la inaltime.
Ma plictisesc scriind textul asta. Sunt prea introspectiv.
Apropo, am descoperit un joc interesant. E de tip MMORG. Pe erepublik.com. Pentru cei cu imaginatie, strategie si lipsa de timp (nu e dedicat lenesilor). Acest joc nu provoaca dependenta. Cel putin in prima luna. Eu personal sunt in ziua 20.

Tabula Rasa

Nici acuma cand scriu acest text nu prea am mare lucru in cap sau am prea multe si nu stiu ce sa aleg. In ultima vreme am citit mai mult decat o fac de obicei exceptand ziarele si site-urile. Am trecut in revista primul volum din fratii Karamazov, am rasfoit Nietzsche (care m-a surprins), Smulgatorul de inimi al lui Boris Vian, Etica lui Spinoza(care e mai greu de rumegat si o continuu incet si sigur) si "Man's searching for meaning" al lui Victor E. Frankl(care am recitit-o fiindca nu o terminasem initial). Frankl ii citeaza pe parcursul operei pe Nietzsche ("He who has a WHY to live can bear with any HOW), practic acest citat inglobeaza ideologia lui Frankl, pe Spinoza ("But everything great is just as difficult to realize as it is rare to find ") , pe Dostoievski ("There is one thing that I dread: not to be worthy of my sufferings"). Cartea lui Frankl o recomand tuturor si cred ca unora va reprezenta o revelatie. Citatul care mi-a placut mie este :" The more one forgets himself - by giving himself to a cause to serve or another person to love - the more human he is and the more actualizes himself". De ce m-a surprins Nietzsche ? Fiindca in momentul in care vorbea despre invatamantul superior din Germania de la sfarsitul sec.XIX mi se parea ca vorbeste despre invatamantul superior din Romania zilelor noastre. Practic studiile superioare nu mai oglindesc intelectualitatea, sclipirile ci massele al caror scop nu e decat sa-si gaseasca o utilitate in cadrul statului. Si asta se intampla, nu ? " Tre sa avem o facultate ca daca nu, nimeni nu te angajeaza". Iara, ideea preconceputa ca un om isi rateaza viata daca la 22-23 de ani nu-si termina facultatea e de-a dreptul hilara. De parca eu stiam in momentul in care m-am inscris la facultate ca asta e ceea ce imi doresc. NOT. Nici acum nu sunt sigur de ceea ce vreau, dar cred ca sunt pe drumul cel bun.

Contest

A few weeks ago, a friend told me about an international radio playwriting competition. The contest started last autumn and it's open until march 31st. After hazardous confrontations with myself i said why not, let's try and write 50-60 pages of pure scenic acts. I can do that. I see it like an exercise. What you'll about yo read next are the first three pages.

ACT ONE

SCENE 1

A room with a bed next to the wall with a big window. Puddle and Mud are sleeping. Max is next to the window.

SFX: The sound of someone trying to press the latch several times and then the blanket trembling.

MUD (under the blanket): There's somebody at the door… Puddle.
PUDDLE(half asleep) : It's just the dog. Dad's taking him out. Bet it's 6:30.
MUD: What if it's your dad ? Or maybe the dog opens the door and your dad comes and
get him… and see us ?
PUDDLE: He never enters my room. You know that. But if… just stay under and I'll cover
you. Like always. Let's just sleep for a little while.

SFX: dog barking. Puddle moans.

PUDDLE(excited): Hmm. Like it downstairs, uhh ?
MUD(kissing) : It's a doglife. Licking, biting, smelling.
PUDDLE (moaning): Hmmm. Driveling.
MUD(under the blanket): You're delicious.

SFX: dog barking and the sound of a chain leash
SFX: sound of a door closing, sound of a door gate closing.

PUDDLE: Dad's getting out. Get under.
MUD: I am under. The blanket is to small. My back is out. Hope he's not looking in..
PUDDLE: He is gone.(pause) He'll be back in a half hour.
MUD: You know what is the difference between a human
wedding and a dog one ?
PUDDLE(first thing in mind): They don't have a bachelor party ?
MUD:(theorizing) At a dog wedding everyone gets the bride but at a human wedding only the groom gets her.
PUDDLE: Then a dog wedding is a regular bachelor party. (pause) What about the one who gets stuck-in .. you know.. penis captivus..
MUD:(amused) I think that's when the bride made her choice.
PUDDLE: Do you think she made the right choice ?
MUD: Do you think you made the right choice ?
PUDDLE: Are you calling me a bitch ?
MUD: I'm kidding…(ouch)... I think she made the right choice even he's an ugly dirty small dog who hardly reaches her…
PUDDLE: There is no reason in love.
MUD. It's all about the instincts. (pause)

PUDDLE: Do you love me ? (sadly) I know you don't.
MUD: I'm irrational.
PUDDLE: So you do ?
MUD: I mean you're a wonderful person, smart, hot (tickles Puddle), very hot. Last month we made sex .., love, 32 times. And a month had only 30 days. You covered my body with yours, spent many hours together, wrote me phone messages in spanish telling me how great I made you feel last night, and that Spanish I understood. You helped me since I had a fight with my parents and most of all you help me with my writings. I have all my reasons.
PUDDLE: So you don't.
MUD: That's why I'm irrational.(hope) But in time…
PUDDLE: I don't know. You keep telling me this… but you're not able to hold my hand down the street, or to tell things about you; how you feel about certain things. You are not opened to me at all.
MUD: I'm open. Open as the eyes of a maki.
PUDDLE : All I want to do is be on your side and help you.
MUD: But you are doing that.
PUDDLE: Then, it is so hard to tell me you love me ?
MUD : I worship you. Rrrrrr.
PUDDLE: No. You don't. I think we should loose it for a while.
MUD: But I want you. I need you.
PUDDLE: But you don't love me.
MUD: Time will decide.
PUDDLE: You will decide, Mud. Hope you'll make it soon.
MUD: Do you love, me ?
PUDDLE (sigh): I could do it if you let me. Just let me. I don't want to end up like my parents, to see you go out with the dog every morning instead of being next to me, embraced, under the warm blanket. I'm not thinking of you as the person which I'll spend my days with, but I can't live like this, without hope. Between us there's no hope. Not like this.(pause) College will be over soon. What then ? You'll go home and forget me till autumn.
MUD: I won't go home. It's the last place I'd go. I'll find something, get a summer job, find somewhere to stay, till autumn comes.
PUDDLE: I could speak with my parents to rent you a room.
MUD: Your room.
PUDDLE: In your dreams.
MUD: All my dreams are placed in this room.
PUDDLE: Let me guess. In all I appear naked..
MUD: Yeah..
PUDDLE (vicious):… a slave of lust and passion linked to your body..
MUD: Yeah..
PUDDLE : ..giving you waves of besos (kisses) making you sigh at every touch until you choke in pleasure.
MUD: Yeah.
PUDDLE: Not anymore.
MUD:(angry) Just because I can't say those two damn words.
PUDDLE : Just because you don't feel those two.
MUD : It's not that easy.
PUDDLE: Who said it would be ?
MUD: Why all these pressure, then.
PUDDLE: Who is pressing you ?
MUD: You, by making me say things I feel.
PUDDLE: And what's wrong in saying things you feel. At least to me.
MUD : Because I don't want to reason about how I feel. Telling you things makes me tell me things. Look, the fact that I'm here means that I wouldn't be anywhere else. Or with somebody else.
PUDDLE: Really ?
MUD: Absolutely.(pause)
PUDDLE: I guess it's a good start.
MUD: Come on. Let's do it right now. Before …ze germans come… I mean your father comes. (apologizing) Just remembered a movie line.
PUDDLE: No. These movie does not have a happy ending.
MUD: (persuasive) "End" me and I'll be happy.
PUDDLE: How selfish. Only thinking about yourself
MUD: Not at all. Yours will be a blockbuster. Like last night. Remember last night ?
PUDDLE: Hmmm. .. I can't.
MUD: Yes you can. You want to.
PUDDLE No, you want me to want.(pause) I want to stop. But I can't. Arghh.
MUD: Listen to your heart.
PUDDLE: Better listen to the others. My heart don't wants you like this. Why did you stopped ?
MUD: If your heart doesn't want me, then…
PUDDLE: Don't tell me you can't do it.
MUD: I can't do it.
PUDDLE: Why not ?
MUD: Because of your heart.
PUDDLE: What about my heart ?
MUD: If I cant hear her beating I can't do it.
PUDDLE: What do you want me to do ? Make to laps around the room ?
MUD: Not like that.
PUDDLE: Like what then ?
MUD: Like when your pupil are beating along her rhythm, and your gasp trembles your body.
PUDDLE: And when did you see that ?
MUD : Every time you wanted me.
PUDDLE: But look in my eyes now. There enormous.
MUD: But you're not gasping.
PUDDLE: So, I guess you don't want me then.
MUD: I guess we should skip prelude, your father is about to come back.

Ei

Ma distreaza colegii mei care spun ca Ibiza e in Italia si ma completeaza spunandu-mi "esti prost" . Ei vor intotdeauna note luate cu minim de efort in examene stiind ca ceea ce studiaza e doar in interesul profului si mai putin al lor. Bine, nu toti colegii mei se incadreaza aici. Sa-i vezi cum ii ia cu tremuratu cand aduc eu vreun comentariu la adresa unor profi. Se tem de sanctiunea socialista pe care proful o va da din cauza pertinentei mele si care ii implica si pe ei. Au impresia ca suntem in aceeasi oala dar eu unul nus nici un fel de mancare. Mi-am dat seama de asta tarziu. Pana la momentul schimbarii ii consideram de-a dreptul promitatori in ceea ce fac dar acuma parca nu mai am nici o speranta. Imi dau seama de altfel ca la fel ca mine au ajuns sa studieze ingineria din intamplare si din circumstante. La ultimul examen cand profa ma alinta spunandu-mi :''ai texte"... pregatite si nu se referea la fituici ci la modul meu de exprimare, altul striga : "asta are blog..., sa vedeti ce scrie pe-acolo". Ma rog. La un alt examen, la care trebuia sa completam spatiile cu raspunsul nostru, mi se parea ca , cuvantul "grefa" se potriveste in context, ca tot se vorbea de implanturi de par. Era un cuvant greu pentru ei, ca si tehnologiile medicale neinvazive. La un moment dat, ma intrebase retoric un coleg, ce fac robotii dentari, sug pula ? intrebare la care proful fiind in spatele lui nu stiu cum se incumetase sa nu-i raspunda. Nu sunt ei prosti. Nuuuu. Nu asta vreau sa spun. Ar fi ultimul lucru pe care l-as spune. Sunt doar dezinteresati; dezinteresati de multe, poate prea multe asa cum vad eu lucrurile. Dar important e cum vad ei lucrurile. O tigara, o cafea, lucrurile mici. N-avem nevoie sa ne gandim la ziua de maine. O avem pe cea de azi. Si de ce sa nu stam azi, linistiti, pe spate, ca doar si maine e o zi. Cercul vicios se va sfarsi odata, intr-un punct, ca doar si acel punct nu e decat o sfera desumflata. Asa ca, te rog, scoate supapa.

De dimineata

Cu cateva minute in urma m-am trezit. Din cauza viselor prelungisem actul pana la epuizare. Dar sa vezi ce vise. Am evadat, am luptat un razboi (vazusem recent All quiet on the western front) in transeu, pe urma m-am incurcat cu vreun malac si incepusem sa mi-o cam iau, cel putin la final, dupa ce-am alergat prin cartierele zalauane (cand alergam cineva apasa rewind) cativa insi ma asteptau deja cu degetele indreptate spre un van(camioneta). Unul dintre ei era un fost coleg de liceu de vreo 1,96 (ma intalnisem cu el saptamana trecuta intr-un club). Imi tremurau picioarele si deja simteam cutite ce mi se strecurau pe sub piele. Mi-am intrebat colegu ce e de vazut in masina. Zambind( cum zambesc cioclii ) mi-a spus ca am de desfacut un pachet, o cutie. Am sunat repede la 112 si am inceput sa enumar infractiunile care se comiteau impotriva libertatii mele, dar ca in filmele horror, vocea de dincolo nu ma lua in serios, asa ca am inchis telefonul si m-am trezit. Era singura cale. Intr-un alt vis care practic imi deschise apetitul pentru somn si care se desfasurase inainte de cel povestit mai sus facusem un transport cu ceva(nu mai tin minte) si urma sa-mi iasa leafa. Cel care trebuia sa ma plateasca era proful meu de SAD (la firma caruia imi facusem practica in vara). Dupa recalculari trebuia sa primim 150 Ron(bani de cred eu ca am nevoie pentru ochelari) ...
Cu toate astea am cam uitat ca dimineata aveam pregatire pentru un examen. Imi pare rau. Uit prea multe lately. Nu prea reusesc sa ma concentrez asupra unui singur lucru. Mintea-mi epateaza spre ceea ce imi doresc sa fiu. La nivel social exista un oarecare conflict de imagine ce ma priveste. Oamenii ma stiu asa cum nu mai sunt. Eu stiu ca nu fac ce trebuie. Eu si oamenii stim ca nefacand ce trebuie nu voi mai fi. Oamenii mai putin. Voi continua doar sa visez si sa visez ziua, noaptea cu ochii deschisi, inchisi pana....